• Zilele și orele de primire în audiență a cetățenilor de către conducerea Băncii Naționale.

  • Sergiu Cioclea, Guvernator al Băncii Naţionale

    Prima zi de luni a lunii: 14.00-17.00.
    Programare la telefon: +373 22 822 606;

  • Ion Sturzu, Viceguvernator al Băncii Naţionale

    A patra zi de luni a lunii: 14.00-17.00.
    Programare la telefon: +373 22 822 607.

Vă rugăm să luați cunoștință cu cerințele înaintate față de primirea și examinarea petițiilor adresate Băncii Naționale a Moldovei.

Detalii

 

Bine ați venit pe pagină oficială a Băncii Naționale a Moldovei!

Main navigation BNM

Extinde Ascunde

Casetă tehnică: Impactul sancţiunilor asupra economiei Republicii Moldova



Casetă extrasă din:

Raport asupra inflației nr.4, noiembrie 2014

 

Anul 2014 a fost marcat de un şir de sancţiuni economice dintre vest şi est care au amplificat incertitudinea şi riscurile din regiune. Prin urmare, perspectivele de revigorare anunţate de prognozele instituţiilor internaţionale pentru economia europeană şi economia rusă au fost umbrite de sancţiunile reciproce impuse pe parcursul anului curent.

Pe lângă deteriorarea mediului extern, ce presupune o influenţă negativă asupra exporturilor şi remiterilor, perspectivele activităţii economice a Republicii Moldova au fost afectate în direcţia diminuării de interdicţiile la exportul anumitor produse încă din toamna anului 2013, iar pe parcursul anului curent acestea au fost extinse în contextul pregătirii şi semnării Acordului de Asociere cu UE. Aceste sancţiuni au fost un răspuns al Federaţiei Ruse la semnarea Acordului de Asociere și de Liber Schimb de către Republica Moldova cu Uniunea Europeană pentru a proteja piaţa rusă de produsele europene care ar putea ajunge prin Republica Moldova, fiind argumentate prin pretinse încălcări cu privire la calitatea produselor autohtone semnalate de către Serviciul sanitar rus „Rospotrebnadzor”. O parte din impactul acestor sancţiuni a fost deja sesizată la sfârşitul anului precedent şi în prima parte a anului curent şi care vor reprezenta un impediment în activitatea economică şi în perioadele următoare. Totuşi, gradul de intensitate a acestora va fi determinat în mare parte de eforturile producătorilor, dar şi a autorităţilor de a redirecţiona mărfurile autohtone pe pieţe alternative de desfacere.

Graficul nr. 1. Contribuția exporturilor de vinuri la dinamica anuală a exporturilor total, p.p.

Astfel, şirul sancţiunilor a început în septembrie 2013 prin interzicerea de către Federaţia Rusă a importului de producţie vinicolă din Republica Moldova, acuzând calitatea proastă a acesteia. Măsura a venit la scurt timp după ce oficiali de la Moscova au declarat că, odată cu apropierea Republicii Moldova de UE, va avea de suferit comerţul dintre cele două state. (Amintim că Rusia a aprobat o măsură similară şi în 2006, după care vinurile moldoveneşti au revenit treptat pe piaţa rusă). Efectul acestei măsuri a fost sesizat în comerţul extern şi, prin urmare, în dinamica PIB deja spre sfârşitul anului precedent, astfel încât ritmul anual de creştere a exporturilor de vinuri care, în cea mai mare parte, erau orientate spre Rusia, a început să fie unul pronunţat negativ. În trimestrul IV, 2013, exporturile de vinuri s-au contractat cu 21.9 la sută, generând o contribuţie negativă de minus 1.7 puncte procentuale la dinamica exporturilor totaleExprimate în dolari SUA conform datelor balanţei de plăţi a Republicii Moldova (graficul nr. 1). Efectul interdicţiei  s-a accentuat în anul 2014. În trimestrul I, exporturile de vinuri au înregistrat un declin  pronunţat (minus 38.0 la sută), iar contribuţia negativă a acestora a fost atât de semnificativă încât a adus ritmul anual al exporturilor totale în teritoriu negativ (minus 2.8 la sută). Declinul exporturilor de vinuri a continuat şi în trimestrul II, 2014 (minus 36.9 la sută). Totuşi, contribuţia negativă semnificativă a acestora (minus 2.9 puncte procentuale) a fost compensată de exporturile de alte produse, astfel încât exporturile totale au înregistrat o creştere de 9.7 la sută, fiind un factor determinant în creşterea economică din această perioadă. De menţionat că, urmare a acestui embargo, în nouă luni producţia de vinuri exportate s-a diminuat cu 40.72 milioane dolari SUA, ceea ce reprezintă circa 0.5 la sută din PIB.

În semestrul I, 2014, Federaţia Rusă a ameninţat că va adopta mai multe măsuri de protecţie a economiei ruse în caz de semnare a acordului de asociere dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova.

Următorul embargo a fost instituit în luna aprilie 2014. Astfel, Serviciul federal de supraveghere veterinară şi fito-sanitară din Federaţia Rusă a interzis importul de carne procesată din Republica Moldova, pentru nerespectarea normelor Uniunii Vamale. Totuşi, impactul acestuia a fost limitat, având în vedere volumul exportului relativ mic de mezeluri şi carne pe piaţa rusă.

În luna iulie, după semnarea acordului de asociere, Serviciul sanitar rus „Rospotrebnadzor” a decis să interzică importul de conserve de fructe şi legume din Republica Moldova. Administraţia „Rospotrebnadzor” şi-a argumentat decizia făcând referire la încălcarea legislaţiei ruse cu privire la protecţia drepturilor consumatorilor, fără a oferi detalii concrete.

Graficul nr. 2. Structura exporturilor Republicii Moldova în anul 2013

Totodată, la 1 august 2014, prim-ministrul Federației Ruse a semnat o decizie prin care a instituit noi bariere economice în importul de produse din Republica Moldova. Decizia (care a intrat în vigoare la 1 septembrie 2014) prevede taxe vamale pentru 19 categorii de produse, inclusiv fructe, legume, vin, carne, cereale, zahăr și mobilă. Aceste taxe sunt egale cu cele prevăzute pentru ţările care nu fac parte din Uniunea Vamală.

Efectul embargoului la conservele din fructe şi legume, precum şi cel al introducerii taxelor vamale la importul unor produse din Republica Moldova vor fi simţite atât în a doua parte a anului 2014, cât şi în anul viitor. Structura exporturilor RM relevă faptul că mărfurile vizate de interdicţii şi taxe la produsele exportate în Federaţia Rusă sunt cuprinse în grupele de mărfuri, care  au constituit circa 10.0 la sută din exportul total al Republicii Moldova în anul 2013. Acest fapt conturează, cu o anumită aproximaţie, impactul potenţial maxim al acestor interdicţii (graficul nr.2).

Acest impact urmează a fi diminuat de decizia Uniunii Europene de a dubla cotele la export la fructele moldoveneşti. Totodată, Comisia Europeană a propus ca aplicarea provizorie a Acordului de Liber Schimb cu Uniunea Europeană să intre în vigoare la 1 septembrie și a dublat cotele de export pentru trei tipuri de fructe moldovenești, ca măsură excepțională, începând cu 1 august până la finele anului 2015.

Abonare la conținut
CAPTCHA
Întrebare pentru a verifica că sunteţi persoană fizică (în scopul prevenirii transmiterilor automate a spam-ului).