• Zilele și orele de primire în audiență a cetățenilor de către conducerea Băncii Naționale.

  • Sergiu Cioclea, Guvernator al Băncii Naţionale

    Prima zi de luni a lunii: 14.00-17.00.
    Programare la telefon: +373 22 822 606;

  • Ion Sturzu, Viceguvernator al Băncii Naţionale

    A patra zi de luni a lunii: 14.00-17.00.
    Programare la telefon: +373 22 822 607.

Vă rugăm să luați cunoștință cu cerințele înaintate față de primirea și examinarea petițiilor adresate Băncii Naționale a Moldovei.

Detalii

 

Bine ați venit pe pagină oficială a Băncii Naționale a Moldovei!

Main navigation BNM

Extinde Ascunde

Casetă tehnică: Particularităţile structurii indicelui preţurilor de consum din Republica Moldova, metodologia inflaţiei de bază adoptată la sfârşitul anului 2009 şi schimbările efectuate şi aprobate în anexa metodologiei respective la începutul anului 2012



Casetă extrasă din:

Raport asupra inflației nr.2, mai 2012

 

Conform articolului 4 al legii cu privire la BNM din 2006 obiectivul fundamental al Băncii Naţionale este asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor. Evoluţia preţurilor la bunuri şi servicii este reflectată de mai mulţi indicatori statistici cum ar fi indicele preţurilor de consum, indicele preţurilor producţiei industriale, deflatorul PIB etc.

Indicele preţurilor de consum (IPC) – este un indicator de evaluare, care caracterizează şi furnizează o estimare a evoluţiei de ansamblu a preţurilor la mărfurile cumpărate şi a tarifelor la serviciile utilizate de către populaţie pentru satisfacerea necesităţilor de trai într-o anumită perioadă faţă de o perioadă fixă.

La sfârşitul anului 2009, pentru a facilita realizarea obiectivului fundamental al Băncii Naţionale a Moldovei de asigurare şi menţinere a stabilităţii preţurilor, dar şi pentru a cunoaşte mai bine procesele inflaţioniste din economia naţională, BNM împreună cu BNS au elaborat şi aprobat Metodologia privind calculul indicelui inflaţiei de bază. Această metodologie va contribui şi la perceperea şi urmărirea acţiunilor de politică monetară ale BNM de către publicul larg în contextul tranziţiei băncii centrale către un nou regim de politică monetară.

Indicele inflaţiei de bază este măsura ce reflectă sursele persistente ale presiunilor inflaţioniste care permite de a percepe trendul inflaţiei în cazul când efectele influenţelor temporare şi tranzitorii sunt eliminate. Calculul acestui indice, conform acestei metodologii se efectuează prin eliminarea din inflaţia totală a efectelor unor şocuri tranzitorii de genul modificărilor intervenite în urma schimbării preţurilor şi tarifelor la bunuri şi servicii cu preţuri reglementate, a condiţiilor meteorologice nefavorabile care au afectat oferta de produse alimentare, modificărilor de preţ la unele produse sezoniere şi a variaţiilor preţurilor internaţionale la combustibili.

În rezultat Indicele Preţurilor de Consum este divizat în patru componente generale evoluţia cărora permite identificarea mai clară a originii şocurilor ce afectează procesul inflaţionist: inflaţia de bază, preţurile la produsele alimentare, preţurile reglementate şi preţurile la combustibil. Ponderea acestor componente în anul 2011 este reflectată în graficul nr. 1.

Totuşi, preţurile unor componente (telecomunicaţii, medicamente) cu ponderi semnificative (5.1 % şi 4.8 %, respectiv) atribuite iniţial inflaţiei de bază au demonstrat o evoluţie care nu oscilează în funcţie de raportul dintre cerere şi ofertă (graficul 3), dar au fost subiectul unor reglementări din partea autorităţilor centrale. Prin urmare, preţurile acestor sub-componente, de regulă, nu depind de cererea agregată şi nu pot fi influenţate prin acţiunile de politică monetară.

Graficul. nr.1: Structura IPC cu prețurile la medicamente și telecomunicații încluse în inflația de bază

Graficul. nr.2: Structura IPC cu prețurile la medicamente și telecomunicații încluse în prețurile reglementate

Graficul. nr.3: Evoluția prețurilor la medicamente și serviciile de telecomunicații

Graficul. nr.4: Impactul excluderii prețurilor la medicamente și prețurile la telecomunicațiidin inflația de bază

Mai mult, stabilitatea îndelungată a preţurilor la telecomunicaţii, dar şi diminuarea preţurilor la medicamente din anul precedent au avut un impact semnificativ de diminuare a inflaţiei de bază fapt ce este reflectat în graficul nr. 4 şi, în acest fel, acestea au distorsionat, într-o anumită măsură, mărimea presiunilor inflaţioniste existente în economie datorită excesului de cerere.

În acest sens, pentru a avea un indicator ce ar corespunde realităţii şi în baza cărora ar putea fi formulate concluzii şi recomandări obiective cu privire la măsurile de politică monetară, care ar fi necesare şi suficiente pentru a orienta cererea agregată către nivelul său de echilibru, a fost necesar de a efectua modificări în metodologia de calcul a inflaţiei de bază din anul 2009 prin includerea preţurilor la serviciile de telecomunicaţii şi medicamente în componentul servicii reglementate. În rezultatul schimbărilor efectuate în luna ianuarie 2012, ponderea preţurilor reglementate s-a majorat cu cca. 10 p.p. din contul sub-componentului inflaţia de bază, în timp ce cea a preţurilor alimentare şi a preţurilor la combustibil a rămas aceeaşi (graficul nr. 2). În acest fel, traiectoriile inflaţiei de bază şi a preţurilor reglementate din ediţia curentă a Raportului Inflaţiei reflectă schimbările sus-menţionate şi sânt diferite de cele din ediţiile anterioare ale Raportului Inflaţiei pentru perioada de până la finele anului 2011.

Abonare la conținut
CAPTCHA
Întrebare pentru a verifica că sunteţi persoană fizică (în scopul prevenirii transmiterilor automate a spam-ului).