• Zilele și orele de primire în audiență a cetățenilor de către conducerea Băncii Naționale.

  • Sergiu Cioclea, Guvernator al Băncii Naţionale

    Prima zi de luni a lunii: 14.00-17.00.
    Programare la telefon: +373 22 822 606;

  • Ion Sturzu, Viceguvernator al Băncii Naţionale

    A patra zi de luni a lunii: 14.00-17.00.
    Programare la telefon: +373 22 822 607.

Vă rugăm să luați cunoștință cu cerințele înaintate față de primirea și examinarea petițiilor adresate Băncii Naționale a Moldovei.

Detalii

 

Bine ați venit pe pagină oficială a Băncii Naționale a Moldovei!

Main navigation BNM

Extinde Ascunde

Evoluţia conturilor internaţionale ale Republicii Moldova în trimestrul II 2016 (date provizorii)



I. Precizări metodologice generale

Pentru trimestrul II 2016 și perioadele precedente au fost compilate două variante ale balanţei de plăţi: conform noilor cerinţe ale standardului MBP6 şi conform cerinţelor standardului MBP5.

De asemenea, au fost compilate două variante ale datoriei externe: conform MBP5 și MBP6. Stocul total al datoriei externe brute calculate conform noului standard este același ca și conform MBP5, dar cu un șir de schimbări în structură. În particular, datoriile istorice pentru importuri de resurse energetice au fost incluse în datoria pe termen lung (nu în datoria pe termen scurt, ca în conformitate cu MBP5).

Comentariile analitice se prezintă pentru balanţa de plăţi și datoria externă calculate după noua metodologie (MBP6). În acelaşi timp, au fost suplimentar analizați şi unii indicatori ai balanţei de plăţi calculaţi conform MBP5. Modificările conceptuale majore sunt prezentate în anexa la materialele analitice „Modificări metodologice conceptuale”.

Statistica poziţiei investiţionale internaţionale se prezintă conform MBP5.

II. Principalele evoluții ale conturilor internaţionale ale Republicii Moldova în trimestrul II 2016

În trimestrul II 2016, economia Republicii Moldova a înregistrat o creștere reală de 1.8 la sută, după contractarea PIB-ului cu 0.5 la sută în anul 2015.  Evoluția sectorului extern al economiei naționale a fost determinată de situația economică a principalilor parteneri din CSI. În Federația Rusă și Belarus a continuat recesiunea economică (PIB-ul acestora în termeni reali contractându-se în ianuarie-iunie 2016 față de ianuarie-iunie 2015 cu 0.9 la sută și cu 2.5 la sută, respectiv), ceea ce a avut un impact negativ asupra exporturilor Republicii Moldova și remiterilor. Totodată, Ucraina a înregistrat o creștere reală de 0.1 la sută în primul trimestru și de 1.3 la sută în trimestrul al doilea al anului 2016, ceea ce a contribuit la majorarea exporturilor. Asupra tranzacțiilor financiare cu restul lumii a influențat scăderea accesului rezidenților Republicii Moldova la creditare externă, precum și trendul general de diminuare a ISD în țările în tranziție.

Deficitul contului curent în trimestrul II 2016 a constituit 92.21 mil. USD (-27.4 la sută față de trimestrul II 2015). Raportat la PIB, acesta a constituit 5.8 la sută și s-a redus cu 2.3 puncte procentuale comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Îmbunătățirea s-a datorat scăderii deficitului în comerțul exterior cu bunuri și servicii (-3.3 la sută), majorării excedentului înregistrat la veniturile primare (+62.8 la sută), în timp ce scăderea excedentului veniturilor secundare (-9.3 la sută) a influențat contul curent în sensul deteriorării.

Exporturile de bunuri ale Republicii Moldova, înregistrate în balanța de plăți, s-au diminuat cu 6.9 la sută comparativ cu perioada similară a anului 2015 atât din cauza scăderii volumelor fizice, cât și în urma scăderii prețurilor. Exporturile în CSI au scăzut cu 24.9 la sută, în UE – cu 4.1 la sută.

Evoluția prețurilor pe piețele externe a fost însă, în general, pozitivă pentru Republica Moldova, deoarece prețurile bunurilor importate au scăzut, în medie, într-o măsură mai mare decât cele ale bunurilor exportate, în particular grație diminuării prețurilor la petrol. Astfel, în pofida scăderii exporturilor de bunuri, balanța comercială s-a îmbunătățit în urma scăderii importurilor (cu 1.4 la sută). Importurile din UE au scăzut cu 4.3 la sută, pe când cele din CSI s-au majorat cu 2.0 la sută.

Excedentul înregistrat la servicii s-a majorat de 2.2 ori, atât datorită majorării exporturilor (+7.7 la sută), cât și în urma scăderii importurilor (-5.1 la sută).

Intrările de venituri primare s-au diminuat cu 14.3 la sută din cauza scăderii cu 14.5 la sută a remunerării salariaților rezidenți pentru munca prestată patronilor nerezidenți. În același timp, ieșirile de venituri din investiții (dividende, dobânzi etc.) ce au revenit investitorilor străini s-au diminuat într-o măsură mai mare (de 2.4 ori), îmbunătățind balanța veniturilor primare, care s-a majorat cu 62.8 la sută.

Excedentul înregistrat la veniturile secundare s-a diminuat cu 9.3 la sută ca rezultat al scăderii intrărilor de asistență curentă din exterior în cadrul cooperării internaţionale (-17.3 la sută), precum și în urma diminuării intrărilor de transferuri personale (-6.5 la sută).

Contul de capital a înregistrat un deficit de 11.76 mil. USD (față de excedentul de 8.79 mil. USD înregistrat în trimestrul II 2015), în mare parte din cauza micșorării de 9.4 ori a volumului de granturi pentru finanţarea proiectelor investiţionale, primite din exterior de administraţia publică, în timp ce soldul transferurilor de capital ale sectorului privat a rămas practic constant.

Ca rezultat al tranzacţiilor curente şi de capital efectuate de rezidenţii Republicii Moldova cu străinătatea pe parcursul trimestrului II 2016, necesarul net de finanţare (suma dintre soldurile conturilor curent şi de capital din balanța de plăți) s-a diminuat cu 12.1 la sută faţă de trimestrul II 2015 și a constituit 103.97 mil. USD, ceea ce reprezintă 6.5 la sută în raport cu PIB (7.5 la sută în trimestrul II 2015).

Contul financiar s-a soldat cu intrări nete în valoare de 49.56 mil. USD, ca rezultat al micşorării nete cu 16.16 mil. USD a activelor financiare externe ale rezidenţilor în urma tranzacţiilor efective, precum şi al majorării nete a pasivelor economiei naționale faţă de străinătate cu 33.40 mil. USD.

Principala sursă de acoperire a necesarului net de finanțare în trimestrul II 2016, reflectată în contul financiar al balanței de plăți, au fost activele sub formă de numerar și depozite în valută ale agenților economici rezidenți și ale populației (care au scăzut cu 209.18 mil. USD în valoare netă, alimentând piața valutară internă), în timp ce activele oficiale de rezervă s-au majorat cu 162.23 mil. USD în urma tranzacțiilor efective.

De asemenea, s-au majorat activele rezidenților sub formă de credite comerciale și avansuri acordate partenerilor din străinătate (+26.93 mil. USD), precum și sub formă de investiții directe peste hotare (+9.35 mil. USD), dar și a investițiilor de portofoliu (+0.11 mil. USD).

Majorarea netă a pasivelor a fost determinată de creditele comerciale și avansurile acordate rezidenților de către partenerii nerezidenți (+21.65 mil. USD), de tragerile nete de împrumuturi externe (+6.01 mil. USD), de investiţiile străine directe în sumă netă de 3.55 mil. USD, de majorarea depozitelor nerezidenților în băncile rezidente (+2.90 mil. USD), precum și de derivatele financiare (+0.29 mil. USD).

Pasivele sub formă de împrumuturi externe au înregistrat trageri nete în valoare de 6.01 mil. USD (trageri – 66.91 mil. USD, rambursări – 60.90 mil. USD). Tragerile noi de împrumuturi pe termen lung au constituit 63.62 mil. USD, rambursările de împrumuturi pe termen lung au însumat 60.75 mil. USD. Administrația publică, inclusiv cea locală, a efectuat trageri de împrumuturi externe în valoare de 19.97 mil. USD și a rambursat 6.03 mil. USD din împrumuturile contractate anterior. Principalii creditori ai administrației publice în trimestrul II 2016 au fost: Agenția Internațională pentru Dezvoltare – 9.04 mil. USD, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare – 7.82 mil. USD,  Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare – 1.42 mil. USD, Fondul Internațional pentru Dezvoltarea Agricolă – 1.14 mil. USD, UniCredit Bank Austria – 0.35 mil. USD, Agenția Japoneză pentru Cooperare Internațională – 0.20 mil. USD. BNM a efectuat rambursări în valoare de 7.33 mil. USD din împrumuturile FMI contractate anterior.

Poziţia investiţională internaţională a Republicii Moldova la 30.06.2016 a rămas net debitoare şi a constituit -5,805.60 mil. USD, soldul negativ majorându-se cu 0.9 la sută față de cel înregistrat la finele trimestrului I 2016: activele externe însumând 3,262.45 mil. USD, iar pasivele – 9,068.05 mil. USD.

Majorarea soldului debitor al poziţiei investiţionale internaţionale cu 52.79 mil. USD a fost determinată de tranzacțiile nete cu nerezidenții (-49.56 mil. USD), de schimbările de preț (-1.09 mil. USD) și de fluctuația ratei de schimb a valutelor originale față de dolarul SUA (-2.14 mil. USD).

Ponderea cea mai mare în stocul de active financiare externe este deținută în continuare de activele de rezervă (57.5 la sută). Stocul activelor oficiale de rezervă a crescut cu 7.3 la sută pe parcursul trimestrului II 2016 și a constituit 1,874.60 mil. USD la 30.06.2016. Volumul activelor oficiale de rezervă corespunde criteriilor tradiționale de suficiență: acoperirea a cel puțin 3 luni de importuri de bunuri și servicii (au acoperit 5.3 luni), acoperirea integrală prin rezerve a datoriei externe pe termen scurt (au acoperit 125.4 la sută), acoperirea a 20% din masa monetară M2 (au acoperit 88.2 la sută) etc.

În structura pasivelor externe, alte investiții continuă să dețină ponderea majoră de 60.1 la sută (-0.3 la sută comparativ cu finele trimestrului I 2016), urmate de investițiile directe cu o pondere de 38.6 la sută (+0.3 la sută față de finele trimestrului I 2016).

Stocul angajamentelor faţă de investitorii străini direcţi a a fost evaluat la 3,501.26 mil. USD, din care capitalul social şi venitul reinvestit deţin o pondere de 74.2 la sută, iar împrumuturile intragrup (alt capital) – 25.8 la sută.

În distribuția geografică a capitalului social acumulat, investitorilor din țările UE le-a revenit ponderea majoritară – 52.6 la sută din stoc. Investitorii direcți din țările CSI au deținut o pondere de 11.0 la sută din totalul capitalului social acumulat, cei proveniți din alte țări dețin investiții în proporție de 36.4 la sută.

Principala activitate economică care a beneficiat de investiții străine este industria prelucrătoare (24.1 la sută din stocul de ISD sub formă de capital social), urmată de activitățile financiare (23.8 la sută).

Datoria externă brută a Republicii Moldova la 30.06.2016 a înregistrat 6,389.72 mil. USD, micșorându-se pe parcursul trimestrului cu 0.3 la sută. Datoria publică şi public garantată a reprezentat 26.7 la sută din totalul datoriei externe, însumând 1,704.99 mil. USD și scăzând pe parcursul trimestrului II 2016 cu 0.2 la sută. Datoria privată negarantată s-a cifrat la 4,684.72 mil. USD, în scădere cu 0.3 la sută. Cea mai mare parte a stocului datoriei externe brute îi revine datoriei pe termen lung (76.6 la sută). Ponderea creditorilor organizații internaționale și guverne străine în stocul datoriei externe a Republicii Moldova sub formă de împrumuturi şi alocări de DST a constituit 42.6 la sută.

Mai multe detalii privind evoluţia conturilor internaţionale pot fi găsite în materialele analitice publicate pe pagina web oficială a BNM:

Conturile internaționale pentru trimestrul II 2016 (date provizorii)

Balanța de plăți pentru trimestrul II 2016 (date provizorii) 

Poziția investițională internațională la sfârșitul trimestrului II 2016 (date provizorii) 

Datoria externă brută la sfârșitul trimestrului II 2016 (date provizorii) 

Seriile statistice sunt disponibile începând cu anul 1995 pentru balanţa de plăţi conform MBP5 și cu anul 2009 pentru balanţa de plăţi conform MBP6, anul 1998 pentru poziţia investiţională internaţională şi anul 2001 pentru datoria externă.

Balanța de plăți

Poziția investițională internațională

Datoria externă

 

 

Abonare la conținut
CAPTCHA
Întrebare pentru a verifica că sunteţi persoană fizică (în scopul prevenirii transmiterilor automate a spam-ului).