• Zilele și orele de primire în audiență a cetățenilor de către conducerea Băncii Naționale.

  • Sergiu Cioclea, Guvernator al Băncii Naţionale

    Prima zi de luni a lunii: 14.00-17.00.
    Programare la telefon: +373 22 822 606;

  • Ion Sturzu, Viceguvernator al Băncii Naţionale

    A patra zi de luni a lunii: 14.00-17.00.
    Programare la telefon: +373 22 822 607.

Vă rugăm să luați cunoștință cu cerințele înaintate față de primirea și examinarea petițiilor adresate Băncii Naționale a Moldovei.

Detalii

 

Bine ați venit pe pagină oficială a Băncii Naționale a Moldovei!

Main navigation BNM

Extinde Ascunde

Casetă tehnică: Efectele de runda a doua asupra inflaţiei de bază



Casetă extrasă din:

Raport asupra inflației nr.2, mai 2013

 

Ca urmare a lipsei resurselor semnificative de petrol şi a rafinăriilor pe teritoriul Republicii Moldova, economia naţională este dependentă de importurile de derivate petroliere şi, respectiv, fluctuaţiile preţurilor internaţionale la petrol influenţează esenţial atât evoluţia preţurilor, cât şi ritmul activităţii economiei naţionale. Majorarea preţurilor la materiile  prime pe piaţa mondială duce la scumpirea factorilor de producţie proveniţi din import şi a bunurilor şi serviciilor obţinute pe seama factorilor de producţie importaţi, pierderea sau restrângerea unor pieţe de desfacere. Acest fapt determină majorarea costului mediu fix, atragerea în circuitul economic a unor factori de producţie mai rar utilizați, noi sau calitativi, ale căror preţuri sunt superioare în raport cu valoarea productivităţii marginale, ca urmare a alocării ineficiente a resurselor, precum şi la majorarea impozitelor, taxelor, chiriilor etc. soldate cu majorarea costurilor unitare ca rezultat al politicilor guvernamentale. Aceste efecte poartă denumirea de efecte de runda a doua.

Efectele de runda a doua asupra inflaţiei de bază sunt propagate şi de creşterea bruscă a preţurilor la produselor alimentare pe pieţele internaţionale, reflectate pe piaţa internă prin preţurile produselor alimentare şi prin prisma costului importurilor. Conform estimărilor Fondului Monetar Internaţional, în lucrarea ”Slowing Growth, rising risks” [1], acest impact este mai mare în ţările în curs de dezvoltare decât în cele cu economii avansate, ca urmare a ponderii mai mari a produselor alimentare şi a unei ancorări reduse a aşteptărilor inflaţioniste. În cazul Republicii Moldova, coeficienţii estimaţi, în baza unui model de autoregresie vectorială, sunt similari celor din economiile în curs de dezvoltare, şi anume impactul cumulat (până la stabilizarea sistemului) al unui şoc de 1.0 la sută la preţurile produselor alimentare asupra IPC total este de 0.46 la sută,2 în timp ce în ţările în curs de dezvoltare, acesta abia atinge valoarea 0.39.

Graficul nr. 1. Impactul creșterilor prețurilor locale la produsele alimentare asupra inflației

În cazul creşterii preţurilor la combustibili, efectul asupra creşterii inflaţiei de bază este semnificativ. O creştere de 1.0 la sută va avea un impact cumulativ asupra inflaţiei de bază pe termen mediu de 0.33 la sută, preţurile la produsele alimentare fiind afectate şi ele de o creştere de 0.50 puncte procentuale.

Graficul nr. 2. Funcția de impuls răspuns cumulativ la un șoc (1,0 la sută) al prețurilor la combustibil

Estimările efectelor de runda a doua ca urmare a creşterii preţurilor la petrol, precum şi a preţurilor produselor alimentare pe pieţele internaţionale asupra inflaţiei de bază sunt distorsionate ca rezultat al efectelor variabilelor intermediare (în special, rata nominală efectivă de schimb şi agregatele monetare). Aprecierea ratei nominale efective de schimb, pe de o parte, ar reduce presiunile inflaţioniste pe termen scurt, iar pe de altă parte, această apreciere poate eroda competitivitatea externă a economiei, amplificând astfel dezechilibrele externe. Dezechilibrele externe mari sporesc vulnerabilitatea economiei la modificarea percepţiei investitorilor sau la şocurile asociate volatilităţii înalte de pe pieţele externe, ceea ce conduce la deprecierea monedei şi, în cele din urmă, la o inflaţie mai mare.

Într-un cadru de interdependenţă financiară globală şi de incertitudine sporită, politica monetară cu regim de ţintire directă a inflaţiei este caracterizată prin angajament, consistenţă dinamică, transparenţă, asumare a responsabilităţii, evaluare calitativă, evitare a fluctuaţiilor excesive şi flexibilitate, set de atribute care implică, în mod inevitabil, complexitate. Astfel, determinarea şi cuantificarea efectelor de runda a doua asupra inflaţiei de bază este esenţială. Prin atenuarea acestor efecte temporare, inflaţia de bază rămâne a fi partea inflaţiei ce permite perceperea trendului şi reflectarea surselor persistente ale presiunilor inflaţioniste.

 

 


[1] World Economic Outlook, ”Slowing Growth, rising risks” IMF, Septembrie 2011 capitolul 3, p.112

[2] Institutul de Economie, Finanţe şi Statistică, “Economie şi Sociologie”, Ed. II. 2012, p. 130

Abonare la conținut
CAPTCHA
Întrebare pentru a verifica că sunteţi persoană fizică (în scopul prevenirii transmiterilor automate a spam-ului).