La 12 decemdrie a.c. Banca Naţională a Moldovei a găzduit un seminar internaţional cu tema: „ Transmisia politicii monetare şi modelarea inflaţiei, organizat în colaborare cu Fondul Monetar Internaţional”. La seminar au participat experţi de la Fondul Monetar Internaţional, băncile centrale europene şi Comisia Europeană, reprezentanţi ai guvernării, autorităţilor de profil, sectorului bancar şi ai societăţii civile din Republica Moldova, În cuvântul său de salut, Guvernatorul Băncii Naţionale Leonid Talmaci a invocat oportunitatea acestui forum sub aspectul tratării subiectului inflaţiei în alte ţări drept unul de importanţă majoră pentru băncile centrale. Experienţa internaţională în domeniul temperării proceselor inflaţioniste a determinat Banca Naţională să aprobe la 8 noiembrie 2007 Planul de acţiuni cu privire la implementarea strategiei de ţintire a inflaţiei. În conformitate cu acest plan, a specificat guvernatorul Leonid Talmaci, o atenţie deosebită se va acorda întăririi capacităţii Băncii Naţionale în efectuarea analizei macroeconomice, modelarea şi prognozarea inflaţiei, perfecţionarea mecanismelor de transmisie a politicii monetare.

Prim-viceprim-ministrul Republicii Moldova Zinaida Greceanîi s-a referit la importanţa noilor prevederi legislative, prin care Băncii Naţionale i se garantează independenţa instituţională, decizională şi financiară în realizarea noului său obiectiv fundamental – menţinerea stabilităţii preţurilor. Aceste prevederi au creat premisele necesare, dar nu şi suficiente pentru implementarea unui cadru funcţional de ţintire a inflaţiei. Eforturile de aducere a inflaţiei la nivelul de o singură cifră se asociază cu anumite costuri, însă din perspectiva creşterii economice durabile aceste costuri sunt pe deplin justificate. Guvernul, prin politica sa bugetară austeră şi alte acţiuni, susţine eforturile anti-inflaţioniste ale Băncii Naţionale. Însă vom putea vorbi de o reuşită în privinţa inflaţiei doar când nivelul acesteia se va apropia de nivelul ţărilor dezvoltate (2-3 la sută). Cadrul de ţintire a inflaţiei oferă instrumentarul necesar pentru
realizarea acestui obiectiv strategic, a spus Prim-viceprim-ministrul Republicii Moldova Zinaida Greceanîi.

Raportul prezentat de prim-viceguvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei Victor Cibotaru a dezvăluit asistenţei eforturile de bază ale băncii în dirijarea proceselor locale inflaţioniste, accentuînd necesitatea creării unor capacităţi instituţionale noi de modelare a inflaţiei. Controlul asupra agregatelor monetare - instrumentul principal al politicii BNM - este un proces destul de dificil, ca urmare a intrărilor masive de valută străină în ţară şi a ponderii semnificative a numerarului în circulaţie în baza monetară.
Adoptarea regimului de ţintire directă a inflaţiei va permite optimizarea măsurilor întreprinse în vederea ţinerii în frâu a acesteia. Astfel, BNM urmează să-şi atingă scopul major de menţinere a stabilităţii preţurilor, implementarea cu succes a regimului sus-menţionat implicând o perioadă de tranziţie de circa 2-3 ani, a declarat prim-viceguvernatorul BNM Victor Cibotaru.

Seminarul a oferit auditorilor o amplă posibilitate cognitivă în ceea ce priveşte experienţa de peste un deceniu a Cehiei, Poloniei, Rusiei, Olandei, Albaniei şi a altor ţări.
În concluzie, şeful Misiunii FMI pentru Moldova Graeme Justice a menţionat complexitatea subiectului ţintirii inflaţiei, exprimându-şi speranţa că acest seminar a fost primul din şirul numeroaselor evenimente care vor ajuta Banca Naţională a Moldovei să-şi traseze calea spre un regim de ţintire a inflaţiei.

La finele seminarului, Guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei Leonid Talmaci a apreciat ideile absolut noi pentru ţara noastră expuse în cadrul seminarului, menţionând că acestea vor servi drept puncte de reper în procesul de tranziţie a Moldovei la regimul de ţintire a inflaţiei.

Materialele seminarului

Cuvint de salut
Dl Leonid Talmaci, Guvernator al BNM

CUVÎNT DE SALUT PARTICIPANŢILOR LA SEMINARULPRIVIND TRANSMISIA POLITICII MONETARE ŞI MODELAREA INFLAŢIEI

Doamnelor şi Domnilor, Onorată asistenţă,

Astăzi, în incinta Băncii Naţionale a Moldovei are loc un eveniment care pe de o parte încununează mai multe activităţi petrecute până în prezent, pe de altă parte, anume acum se va pune în discuţie un şir de probleme care se vor regăsi în agenda zilnică a activităţii de mai departe a Băncii Naţionale.

Problema temperării proceselor inflaţioniste, de rând cu necesitatea asigurării stabilităţii monedei naţionale şi a unui sistem financiar dezvoltat, s-a aflat în vizorul Băncii Naţionale a Moldovei practic din prima zi de activitate a acesteia, fiind atinse anumite succese practic în toate domeniile nominalizate. La moment se poate afirma că în Republica Moldova s-a reuşit crearea unui sistem financiar-bancar capabil să facă faţă provocărilor interne şi externe. La fel, cu toate că în Republica Moldova de mai mulţi ani a fost acceptat regimul cursului valutar flotant, stabilitatea monedei naţionale nu mai trezeşte careva îndoieli, iar rezervele valutare ale BNM au consemnat o creştere rapidă pe parcursul ultimilor ani.

Totodată, atingerea unei stabilităţi macroeconomice pe termen lung, menită să încurajeze investiţiile în economia naţională pentru asigurarea creşterii economice durabile, este imposibilă fără menţinerea ratei inflaţiei la un nivel relativ jos. Problema inflaţiei poartă de asemenea şi un caracter social dat fiind faptul că majorarea preţurilor afectează în primul rând populaţia cu un nivel redus al veniturilor. Pornind de la cele menţionate şi de la planul de acţiuni Uniunea Europeană – Republica Moldova, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat la 30 iunie 2006 modificări la Legea cu privire la Banca Naţională prin care s-a stabilit un nou obiectiv fundamental al Băncii Naţionale a Moldovei – asigurarea şi  menţinerea stabilităţii preţurilor.

În scopul asigurării îndeplinirii obiectivului fundamental nou, Banca Naţională a Moldovei a întreprins mai multe activităţi, îndreptate spre consolidarea politicii monetare şi valutare şi perfecţionarea instrumentelor utilizate. În urma examinării experienţei internaţionale în domeniu, la 8 noiembrie 2007, Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei a aprobat Planul de acţiuni cu privire la implementarea strategiei de ţintirea inflaţiei. În conformitate cu acest plan, o atenţie deosebită se va acorda întăririi capacităţii Băncii Naţionale în efectuarea analizei macroeconomice, modelarea şi prognoza inflaţiei, perfecţionarea mecanismelor de transmisie a politicii monetare. Activitatea în cadrul regimului de ţintire a inflaţiei presupune şi o mediatizare largă a activităţii Băncii Naţionale a Moldovei, fapt început deja prin informatizarea publicului larg atât prin comunicate de presă cât şi prin întrevederile cu reprezentanţii societăţii civile care vor fi petrecute periodic. De fapt acest seminar este de rând cu un schimb de experienţă şi o familiarizare a
publicului larg cu problemele abordate.

Onorată asistenţă, Activitatea Băncii Naţionale a Moldovei pentru asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor ar fi mult mai dificilă sau poate chiar imposibilă fără o conlucrare efectivă cu Guvernarea. Eu doresc să mulţumesc pentru acceptarea invitaţiei de a participa astăzi la acest Seminar Dnei Zinaida Grecianîi – prim viceprim-ministru, Dlui Oleg Reidman – consilier al Preşedintelui Republicii Moldova, Dlui Mihai Pop – ministru al finanţelor şi Dlui Igor Dodon – ministru al Economiei şi Comerţului.

La fel, doresc să mulţumesc reprezentanţilor Fondului Monetar Internaţional în persoana Dlor Graeme Justice, Johan Mathisen, Nick Gigineishvili ş.a., care a acordat şi continuă să acorde o asistenţă tehnică practic în toate domeniile de activitate ale Băncii Naţionale a Moldovei, inclusiv pe problemele asigurării şi menţinerii stabilităţii preţurilor.
Organizarea seminarului de astăzi a fost posibilă practic doar datorită suportului acordat de către FMI, care s-a manifestat în primul rînd prin invitarea specialiştilor în domeniu de la Banca Europeană Centrală, Băncile centrale din Olanda, Polonia, Cehia şi Albania.

Doamnilor şi Domnilor, În încheiere, doresc să salut toţi participanţii la Seminar. Îmi exprim încrederea că pe parcursul Seminarului va fi posibil de acumulat noi cunoştinţe pentru a înţelege mai bine factorii care influenţează stabilitatea preţurilor şi procesele inflaţioniste. Oaspeţilor noştri din străinătate le doresc un sejur plăcut şi sper că ei vor dovedi cîtuşi de puţin să cunoască Republica Moldova.

Vă mulţumesc pentru atenţie şi transmit în continuare cuvîntul Dlui Johan Mathisen, reprezentantul FMI în Republica Moldova care va modera prima parte a Seminarului.

Modelarea inflaţiei – una din condiţiile necesare pentru asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor în Republica Moldova
Dl Victor Cibotaru, Prim-viceguvernator al BNM

Doamnelor şi Domnilor,

Înainte de a trece nemijlocit la prezentarea raportului, aş dori la fel să adresez sincere cuvinte de mulţumire reprezentaţilor Fondului Monetar Internaţional, datorită căruia a fost posibilă organizarea acestui Seminar. La fel, doresc să mulţumesc oaspeţilor noştri care reprezintă mai multe Bănci Centrale şi organizaţii internaţionale, care au putut găsi timp în agendele sale încărcate pentru a-şi împărtăşi experienţa în nişte domenii destul de complicate şi complexe cum sânt transmisia monetară şi modelarea inflaţiei.

Actualitatea seminarului este demonstrată prin faptul că problema inflaţiei a devenit în anul curent una regională sau chiar internaţională, afectând inclusiv ţările care se părea că au uitat deja de existenţa problemei stabilităţii preţurilor. Mai mult ca atât, soluţionarea problemei date se complică şi urmare a creşterii influenţei factorilor ce nu ţin direct de politicile monetare – majorarea bruscă a preţurilor pe piaţa internaţională la resursele energetice şi produsele agro-alimentare.

Existenţa unor factori inflaţionişti importanţi care, nu pot fi influenţaţi direct de către oficialităţile monetare, invocă responsabilităţi adăugătoare pentru Băncile Centrale în ce priveşte perfecţionarea canalelor de transmisie şi modelarea inflaţiei (inclusiv a aşteptărilor inflaţioniste), în scopul ridicării eficienţei politicii monetare promovate.

Onorată asistenţă,
La 4 iunie 1991, prin Decretul preşedintelui Republicii Moldova "Cu privire la Banca Naţională a Moldovei", Banca Republicană din Moldova a Băncii de Stat a URSS a fost reorganizată în Banca Naţională a Moldovei. La 11 iunie 1991 Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea cu privire la Banca Naţională de Stat a Moldovei, iar la 12 iunie 1991 Legea cu privire la bănci şi activitatea bancară. Aceste acte legislative au stat la baza constituirii şi dezvoltării iniţiale a sistemului bancar din Republica Moldova. Reformele structurale promovate în acea perioadă au generat creşterea rolului şi extinderea funcţiilor Băncii Naţionale a Moldovei şi ale băncilor în economia naţională din care motiv, a apărut necesitatea unor completări şi modificări esenţiale în legislaţia bancară. Pornind de la aceasta, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat la 21 iulie 1995 Legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei, conform căreia obiectivul principal al Băncii Naţionale a Moldovei era – realizarea şi menţinerea stabilităţii monedei naţionale prin stabilirea condiţiilor pieţelor monetare, de credit şi valutare. Un fundament pentru funcţionarea durabilă a sistemului bancar l-a constituit şi Legea instituţiilor financiare, adoptată concomitent cu noua Lege cu privire la Banca Naţională a Moldovei.

La 29 noiembrie 1993, a avut loc un eveniment, importanţa căruia este greu de supraapreciat. Anume la această dată a fost introdusă în circulaţie moneda naţională a Republicii Moldova „leul moldovenesc”, fapt ce a i-a permis Băncii Naţionale a Moldovei să promoveze o politică monetară independentă. Prin urmare, au fost reduse esenţial ritmurile de majorare a inflaţiei de la 1700.0 % şi 2700.0 % în anii 1992 şi 1993 până la 104.0 la sută în anul 1994 şi respectiv 23.8 la sută în anul 1995. În această perioadă a fost posibilă stoparea hiperinflaţiei, indicele preţului de consum fluctuând în continuare până la limita de sus de 18.0 la sută, cu excepţia anului 1999, când după criza regională din Asia de sud-est şi Rusia care a afectat şi Republica Moldova, inflaţia anuală s-a ridicat la 43.8 la sută. În tabelă, puteţi vedea dinamica inflaţiei (IPC).

Promovarea unei politici monetare şi valutare adecvate a permis asigurarea stabilităţii monedei naţionale, care de fapt a constituit şi obiectivul fundamental al Băncii Naţionale a Moldovei în perioada descrisă. Dacă de la început, Banca Naţională a Moldovei se implica activ în dirijarea pieţei valutare, apoi cu începere din anul 1998, intervenţiile Băncii Naţionale a Moldovei au fost reduse doar la cazurile apariţiei necesităţii evitării unor fluctuaţii excesive a ratei de schimb.

Doamnelor şi Domnilor,
Odată cu semnarea planului de acţiuni Republica Moldova - Uniunea Europeană a apărut necesitatea armonizării legislaţiei naţionale cu legislaţia Uniunii Europene. Ca urmare a acestui fapt, precum şi a tendinţelor globale de dezvoltare continuă a Băncilor Centrale, în luna iunie 2006 au fost introduse modificări în Legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei. Conform modificărilor date a fost stabilit un nou obiectiv fundamental al Băncii Naţionale – asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor. Prin modificarea obiectivului fundamental al Băncii Naţionale s-a recunoscut caracterul preponderent monetar al fenomenului inflaţiei pe termen lung şi s-au stabilit priorităţile politicii monetare şi valutare ale Băncii Naţionale.

Astfel, Banca Naţională a fost obligată să identifice şi să întreprindă măsurile necesare pentru a asigura şi a menţine stabilitatea preţurilor, condiţie necesară pentru asigurarea stabilităţii macroeconomice.

În prezent, instrumentul principal pentru dirijarea proceselor inflaţioniste utilizat de către Banca Naţională a Moldovei, este controlarea agregatelor monetare, care se efectuează prin sterilizarea masei monetare excesive preponderent prin emiterea certificatelor BNM. Totuşi, controlarea agregatelor monetare reprezintă la moment pentru Banca Naţională a Moldovei un proces destul de dificil, ca urmare a întrărilor masive de valută străină în ţară, dolarizării excesive şi cotei majore a „numerarului în circulaţie” în baza monetară. La fel, Banca Naţională a Moldovei nu dispune de o corelare sigură între evoluţia agregatelor monetare şi a indicatorului inflaţiei.

Analiza experienţei altor state din Europa centrală şi de est arată că o mare parte a ţărilor care se confruntau şi continuă să se mai confrunte cu probleme similare celora din Republica Moldova au trecut la regimul de ţintire directă a inflaţiei. Ţintirea inflaţiei este mai mult o abordare nemijlocită a problemei inflaţiei şi nu un set de instrumente specifice ale politicii monetare. Deseori, ţintirea inflaţiei este definită prin declararea publică a unei ţinte cantitative de inflaţie pentru un anumit termen, cuplată cu obligaţiunile Băncii Centrale de a urmări şi a atinge această ţintă. Deoarece asigurarea stabilităţii preţurilor este recunoscută, în mod general ca obiectiv primordial al politicii monetare, adoptarea regimului de ţintire a inflaţiei este văzută ca o cheie spre ancorarea aşteptărilor şi orientarea deciziilor politicii monetare. Regimul de ţintire a inflaţiei poate fi definit şi ca principiul unui scop unic (indicatorul ţintă al inflaţiei) şi unui instrument principal (rata dobânzii pe termen scurt) pentru atingerea acestui scop.
Stabilirea ţintei inflaţiei se efectuează de către Banca Centrală de una singură sau în coordonare cu Guvernul, în baza unor analize şi modelări a eventualei evoluţii a indicatorilor macroeconomici. Prognoza inflaţiei este posibilă în condiţii existenţei unui cadru de analiză macroeconomică şi monetară, care permite descompunerea evoluţiei economice în factori de influenţă cu cuantificarea lor. Modelarea proceselor economice pentru perioadele viitoare permite determinarea prognozei nivelului inflaţiei. Reieşind din prognoza obţinută, Banca Centrală promovează o politică monetară prin utilizarea instrumentelor necesare pentru a nivela efectele care pot
duce la ratarea ţintei. Odată cu anunţarea ţintei inflaţiei Banca Centrală mediatizează şi explică publicului larga atât prognoza nivelului inflaţiei, cât şi deciziile luate cu privire la instrumentele care se planifică de a fi aplicate în scopul temperării
aşteptărilor inflaţioniste. Pentru adoptarea unui regim funcţionabil de ţintire a inflaţiei este necesară
îndeplinirea unui şir de condiţii preventive, principalele fiind:
- Independenţa Băncii centrale în promovarea politicii monetare şi utilizarea instrumentelor respective;
- Existenţa unei pieţe financiare stabile şi relativ bine dezvoltate;
- Dispunerea de instrumente efective ale politicii monetare;
- Existenţa în cadrul Băncii Centrale a unor capacităţi de analiză şi prognoză.

Regimul de ţintire directă a inflaţiei urmează a fi însoţit de perfecţionarea responsabilităţii, transparenţei şi metodelor de comunicare cu publicul. Acest lucru, ca regulă, se realizează prin publicarea periodică a unui raport de inflaţie pregătit de Banca Centrală. Raportul dat trebuie să prevadă informaţii şi analize macroeconomice, evoluţiile pieţelor financiare, operaţiunile efectuate de Banca Centrală cu explicarea cauzelor care pot determina devieri de la ţinta anunţată anterior. De asemenea, acest raport trebuie să conţină informaţia privind eventualele acţiuni şi modificări în cadrul politicii monetare în dependenţă de evoluţia situaţiei.
Pentru a îndeplini cerinţele sus-menţionate, autoritatea monetară trebuie să atragă o atenţie deosebită asupra mecanismului de transmisie a politicii monetare. Cu alte cuvinte, trebuie de verificat cum rata de bază influenţează activitatea economică şi inflaţia prin mai multe canale – ratele dobânzii din piaţă, aşteptările inflaţioniste, ratele de schimb, etc. Pe lângă altele, aceasta se necesită înţelegerea clară a rolului ratelor dobânzii pe termen scurt, cursului de schimb, a banilor şi creditului, pentru a identifica cele mai potrivite canale de transmisie în vederea  atingerii ţintei de inflaţie

Banca Naţională a Moldovei deja a făcut primii paşi pe calea de tranziţie spre implementarea regimului de ţintire a inflaţiei. A fost elaborat şi aprobat Planul de Acţiuni cu privire la implementarea strategiei de ţintire a inflaţiei care prevede, în principal, optimizarea operaţiunilor de politică monetară a Băncii Naţionale, crearea bazei de date corespunzătoare, precum şi a cadrului de analiză, modelare şi prognoză, elaborarea politicii de informare a publicului larg şi întreprinderea măsurilor pentru majorarea gradului de încredere a societăţii civile faţă de politica monetară promovată de către Banca Naţională a Moldovei.

Îndeplinirea acţiunilor stabilite în planul menţionat este preconizată pentru o perioadă de circa 2-3 ani, care de fapt reprezintă o perioadă de trecere pentru implementarea cu succes a regimului de ţintire directă a inflaţiei.

Aspectul principal al regimului de ţintire a inflaţiei îl constituie însuşi modelarea inflaţiei, care este compusă din două segmente atât de importante, cât şi corelate. Analiza detailată a inflaţiei, inclusiv structurii, factorilor de generare, sezonalităţii, efectelor primare şi secundare permite de a exprima aceste dependenţi printr-un sistem de ecuaţii sau în alte cuvinte un model econometric. Cuantificarea acestor relaţii creează o imagine clară asupra fenomenului inflaţiei şi serveşte drept bază pentru o prognoză pe termen mediu şi lung.

Modelarea fenomenului inflaţiei nu se axează numai pe tendinţele retrospective dar include şi aşteptările acompaniate de estimările viitorului atât la nivel macro – dezvoltarea economiei naţionale, cât şi la nivel micro – comportamentul fiecărui consumator. Având mai multe scenarii sau prognoze cu privire la inflaţie şi cunoscând eficienţa instrumentelor monetare, lagul temporar dintre decizie şi efect,
durata acomodării economiei la decizii monetare este posibil de a promova o politică monetară obiectivă şi adecvată orientată spre atingerea nivelului inflaţiei anunţat.

Totodată, este necesar de a preîntâmpina orice modificare a situaţiei economice cu anume acel interval de timp care va nivela afectul acestui şoc asupra nivelului general al preţurilor. Anume cu acest scop este obligatorie dezvoltarea cadrului de analiză şi cercetări, elaborarea modelelor econometrice, ajustarea şi testarea lor permanentă, prognozarea şi simularea diferitor scenarii, şi evaluarea eficienţei instrumentelor aplicate.

Cu toate că, după cum s-a menţionat, trecerea la regimul de ţintire a inflaţiei va fi posibilă într-o perioadă de circa 2-3 ani, anumite elemente a acestui regim deja sânt utilizate în politica monetară a Băncii Naţionale a Moldovei. Aceasta se referă atât la dezvoltarea şi îmbunătăţirea instrumentelor politicii monetare, cât şi la perfecţionarea capacităţilor de analiză şi prognoză. Cu referire la perfecţionarea instrumentelor urmează a fi menţionat:
- cu începere din luna septembrie 2006 Banca Naţională a Moldovei asigură o rata de bază pozitivă în termeni reali, iar rata dobânzii la
operaţiunile de sterilizare este corelată direct cu rata de bază;
- au fost optimizate instrumentele utilizate de către Banca Naţională a Moldovei la sterilizarea excesului de lichiditate, la moment fiind
utilizate doar certificatele BNM cu scadenţa de 7, 14 şi 28 de zile, fiind anunţat doar rata maximă fără anunţarea volumului;
- a fost încheiat un acord cu Ministerul Finanţelor privind convertirea datoriilor Guvernului faţă de BNM în valori mobiliare de stat, fapt ce-i va da BNM încă un instrument pentru dirijarea lichidităţii în piaţă.

În domeniul perfecţionării capacităţilor de analiză şi prognoză se poate de menţionat:
- crearea de comun cu Ministerul Finanţelor a Comitetului de dirijare a lichidităţii în funcţiile căruia întră respectarea limitelor politicii
monetare şi valutare şi bugetar-fiscale în scopul îndeplinirii atribuţiilor de bază şi obiectivelor fundamentale ale Băncii Naţionale a Moldovei şi Guvernului;
- elaborarea începând cu luna octombrie 2006 a prognozei săptămânale a lichidităţii excesive cu comunicarea acesteia băncilor urmărind scopul de a permite băncilor gestionarea mai raţională a lichidităţii disponibile prin prisma participării la maxim la operaţiuni de sterilizare;
- semnarea unui acord de cooperare cu Biroul Naţional de Statistică cu privire la schimbul de informaţii în scopul creării bazei de date pentru analiză şi cercetări;
- iniţierea calculării inflaţiei de bază folosind metoda de excludere pentru descompunerea inflaţiei în părţi componente cu cuantificarea
factorilor de influenţă şi determinarea părţii dependente de politica monetară promovată.

Ca urmare, evoluţia indicatorului inflaţiei din prima jumătate a anului curent a fost una destul de pozitivă. Situaţia s-a deteriorat începând cu lunile iulie-august din cauza influenţei primordiale a unor factori ne monetari, anume majorarea preţurilor mondiale la resursele energetice şi producţia agro-alimentară. Astfel conjunctura extrem de nefavorabilă pe piaţa internaţională, împreună cu majorarea aşteptărilor inflaţioniste în urma secetei au cauzat o presiune inflaţionistă în a doua jumătate a anului. Totuşi, măsurile întreprinse de către Banca Naţională a Moldovei (majorarea ratei de bază cu 2,5 puncte procentuale şi a normei rezervelor obligatori cu 5.0 puncte procentuale) în lunile septembrie şi octombrie au permis temperarea aşteptărilor inflaţioniste, reducerea ritmurilor de creştere a creditelor în economie şi menţinerea controlului continuu asupra inflaţiei şi asigurarea faptului că inflaţia în Republica
Moldova în anul 2007 va fi mai mică de cât în anul 2006 Îndeplinirea obiectivului fundamental – asigurarea şi menţinerea stabilităţii
prin implementarea regimului de ţintire a inflaţiei este o cale complet nouă şi necunoscută pentru Banca Naţională a Moldovei şi ajutorul adus prin acest seminar este foarte semnificativ. Î-mi permiteţi să Vă mulţumesc dinsuflet pentru participarea
şi aportul la acest seminar – primul dar sunt sigur nu ultimul.

Vă mulţumesc pentru atenţie!

Dna Zinaida Greceanîi, Prim-viceprim -ministru al Republicii Moldova

Analiza comparativă a modelelor de transmisie monetară în diferite Bănci Centrale
Dl Julian Morgan, Banca Centrală Europeană

În căutarea mecanismului de transmisie monetară în Moldova
Dl Nick Gigineishvili, FMI

Estimarea ulterioară a canalului de creditare a Băncii Centrale din Federaţia Rusă
Dl Lucio Vinhas de Souza, Comisia Europeana 

Integrarea financiară a pieţelor monetară, a obligaţiunilor, valutară şi a bursei de valori în cadrul noilor state-membre ale UE şi a zonei Euro
Dl Lubos Komarek, Banca Nationala a Cehiei

Mecanismul de transmisie monetară şi modelarea inflaţiei în Polonia
Dl Ryszard Kokoszczynski, Banca Naţională a Poloniei

Efectele Convergenţei dintre Rata de Schimb şi Inflaţia
Dl John Lewis, Banca Olandei

Ţintirea Inflaţiei în Albania
Dl Erjon Luci, Banca Mondiala, Albania 

Rata dobanzii in Europa Centrala si de Est
Balazs Egert 

Concluzii
Dl Graeme Justice, FMI

Cuvînt de încheiere
Dl Leonid Talmaci, Guvernator al BNM

 

Galeria foto